Cum își cosmetizează multimiliardara industrie farmaceutică rezultatele studiilor

În decursul ultimului secol, industria farmaceutică a cheltuit sume impresionante pentru marketing, promovând ideea că produsele sale sunt dovedite științific. A avut un succes atât de mare cu implantarea acestei impresii în conștiința publică, încât generații întregi de medici și pacienți au trăit toată viața cu impresia că motivația primară a companiilor farmaceutice este să îmbunătățească sănătatea oamenilor. Nu doar că acest lucru este neadevărat, și poate fi dovedit, dar studiile efectuate cu presupusul scop de a demonstra eficiența produselor farmaceutice sunt de obicei falsificate.

Având în vedere că produsele fabricate de companiile farmaceutice pot cauza o serie atât de largă de efecte secundare, multe dintre ele având și presupuse sau chiar cunoscute efecte carcinogenice, nu este surprinzător că studiile care le prezintă ca eficiente sunt falsificate. Dacă nu ar fi fost așa, șansele de a obține aprobarea pentru comercializarea lor ar fi fost substanțial reduse. Pentru a înțelege cum funcționează acest sistem, să aruncăm o privire mai atentă la câteva feluri în care suntem înșelați.

Imaginați-vă un hipnotizator care pretinde pe site-ul său că în decursul ultimului an toți fumătorii pe care i-a tratat au renunțat la fumat. Fără îndoială că ar fi asaltat de o mulțime de noi pacienți nerăbdători să fie ajutați. Dar dacă mai târziu s-ar afla că pacienții despre care vorbise el fuseseră doar cei care reușiseră să se lase de fumat? Aflând acest lucru, fără îndoială că noii pacienți s-ar simți înșelați.

De mulți ani neraportarea studiilor lipsite de succes a devenit o practică obișnuită a industriei farmaceutice. Chiar și după lansarea așa numitei inițiative AllTrials în 2015 (un proiect care susținea că toate studiile clinice desfășurate trebuie înregistrate iar rezultatele lor să fie publice), se pare că doar aproximativ jumătate din companiile farmaceutice examinate fac referire la studii din trecut. Și întocmai ca și în cazul hipnotizatorului care nu a menționat nimic despre pacienții care nu au reușit să se lase de fumat, nici noi nu avem nicio idee despre câte studii farmaceutice au fost îngropate pentru că nu au avut rezultate pozitive.

Un mod mai subtil de falsificare a studiilor este sponsorizarea instituțiilor sau oamenilor de știință care desfășoară studiile, de către companiile farmaceutice. Acest lucru creează inevitabil așteptarea unui rezultat pozitiv, deoarece în cazul unuia negativ finanțarea ar fi retrasă.

Într-un exemplu de conflict de interese despre care am scris mai demult, o meta-analiză publicată în revista medicală The Lancet în noiembrie 2015 susținea că mult mai mulți oameni trebuie să ia ”medicamente de reducere intensivă a tensiunii arteriale” pentru a-și reduce riscurile de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Examinând o selecție de 19 studii, lucrarea afirma că toate persoanele considerate cu risc ar trebui să ia medicamente – chiar dacă valorile tensiunii arteriale sunt normale și fără a ține cont de pericolul efectelor secundare.

Totuși semnificativ rămâne faptul că, în promovarea superentuziastă a acestui studiu, mass media a eșuat în a atrage atenția asupra faptului că jumătate din cercetătorii implicați aveau legături cu companii farmaceutice multinaționale sau cu interese pro-farmaceutice de cercetare. Evident că nu s-a făcut nicio mențiune despre remunerarea acestor cercetători de către industria farmaceutică și acționarii săi. Deși nu s-a menționat nimic în ziarele din întreaga lume, acești bani includeau onorarii, burse, decontarea cheltuielilor de călătorie și a cheltuielilor personale precum și suport salarial. La fel de îngrijorător este și faptul că media nu a făcut nicio mențiune asupra faptului că mai mulți dintre acești cercetători făceau parte din comitetele de conducere sau consiliile de administrație ale companiilor farmaceutice.

Dacă revenim la exemplul nostru despre hipnotizatorul care raporta numărul pacienților pe care i-a ajutat să se lase de fumat, să ne imaginăm că a avut 100 de pacienți dintre care doar 12 au reușit să renunțe la acest obicei. Dacă presupunem, așa cum sugerează anumite dovezi, că doar 6% dintre oamenii care încearcă să renunțe la fumat chiar reușesc, înseamnă că ajutând 12 oameni să se lase, ajutorul hipnotizatorului se rezumă la o creștere doar cu 6% față de ceea ce era așteptat să se întâmple. În exprimare statistică, acest lucru se numește termeni absoluți.

Dar dacă hipnotizatorul a vrut să își exagereze rezultatele pentru a le face să sune mai impresionant, e posibil să fi ales să citeze creșterea relativă la pacienții pe care i-a ajutat să renunțe la fumat. Exprimată în termeni relativi, creșterea numărului de oameni care au renunțaț la fumat de la 6 la 12 este o creștere de 100%. Astfel, anunțul de pe website-ul hipnotizatorului poate afirma că serviciile sale cresc cu 100% șansele de renunțare la fumat.

De aceea nu este surprinzător faptul că rezultatele studiilor farmaceutice sunt adesea exprimate în termeni relativi. Un studiu publicat în 2011 analiza toate studiile randomizate despre medicamente publicate în șase revistele medicale cu cel mai mare impact publicate între 1 iunie 2008 și 30 septembrie 2010 și a dat la iveală faptul că 44% din rezumatele studiilor își raportau rezultatele în termeni relativi, nu absoluți. Și desigur, când astfel de rezultate exprimate în termeni relativi sunt apoi raportate prin intermediul media, consecința inevitabilă este o mai mare cerere pentru produsele farmaceutice implicate.

În cartea sa publicată în 2004 ”Adevărul despre companiile farmaceutice” Marcia Angell MD, fost editor șef la New England Journal of Medicine indică două tehnici cheie pe care industria farmaceutică le folosește pentru a-și cosmetiza studiile. Una dintre acestea este ”de a implica în studii doar subiecți tineri, chiar dacă medicamentele testate se adresează în special persoanelor vârstnice. Pentru că tinerii experimentează de obicei mai puține efecte secundare, medicamentele vor părea mai sigure”. O altă metodă este ”de a prezenta doar o parte din date – partea care prezintă produsul într-o lumină bună - și a ignora restul”

Și ca și cum acest lucru nu ar fi suficient de rău, Angell mărturisește și că ”studiile pot fi falsificate în zeci de feluri” și că asta ”se întâmplă tot timpul”. Ideea de bază este că, în încercarea de a obține profituri din ce în ce mai mari, companiile farmaceutice vor face aproape orice pentru a face ca produsele lor să pară mai sigure și mai eficiente decât sunt de fapt.

Având în vedere dovezile copleșitoare asupra naturii lipsite de scrupule a afacerilor sale, industria farmaceutică este de fapt cea mai mare barieră în calea sănătății. Acest lucru înseamnă că, dacă vrem să atingem scopul de a face sănătatea naturală preventivă un drept al omului, este esențial să punem capăt ”afacerii cu boala”. Deși medicina celulară și nutrițională fac deja posibilă reducerea incidenței și chiar eradicarea bolilor care ucid milioane de oameni în fiecare an, companiile producătoare de medicamente se opun cu îndârjire deoarece realizează că acest lucru ar distruge piața globală a bolilor a căror valoare totală depășește acum un miliard de dolari pe an.

Conform calculelor Forumului Economic Mondial, până în 2030 impactul economic global al celor mai răspândite boli cronice – cancer, diabet, boli mintale, boli cardiovasculare și boli respiratorii – va ajunge la 47 miliarde dolari, deci nu mai este timp de pierdut. Ca să o spunem de-a dreptul, alegerea pe care trebuie să o facem este între a preveni bolile sigur, eficient și natural și a falimenta sistemele de asistență medicală. Pentru oricine care nu este un acționar sau susținător al industriei farmaceutice, opțiunea de ales ar trebui să fie limpede ca lumina zilei.

Sursa